Mihai Viteazu / Mihai Viteazul

Mare Ban al Craiovei, "Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si a toata tara Moldovei"
Realizatorul primei uniri a celor trei tari române (1600-1601)

Prince of Wallahia, Transylvania and Moldavia, the first carried out the union of the Romanian countries (1600)
His European resounding victories contributed to the consolidating of the union and the defence of the whole christendom

Om politic si comandant militar, domn al Tarii Romanesti (1593-1601), al Transilvaniei (1599-1600) si al Moldovei (1600). Fiu prezumtiv al lui Patrascu cel Bun. A urmarit instalarea autoritatii centrale si consolodarea acelei parti din boierime care ii era credincioasa, in frunte cu boierii olteni. Dupa stabilitrea unui sistem de aliante antiotomane, a inceput razboiul de eliberare de sub dominatia turcilor (incepand cu 1595), infrangand cateva osti turcesti si tatarasti la Putinei, Stanesti si Serpatesti si apoi marea oaste otomana condusa de Sinan Pasa, la Calugareni (13/23 august 1595) si la Giurgiu. In 1599 l-a invins pe voievodul Andrei Bathory la Selimbar si a pus stapanire pe Transilvania, iar in mai 1600, dupa o campanie fulgeratoare, a luat in stapanire si Moldova, realizand, la 27 mai 1600, prima unire politica a celor trei tari romane, intitulandu-se "domn al Tarii Romanesti, al Transilvaniei si a toata Tara Moldovei". Biruit la Miraslau (sept.1600) de nobilimea maghiara ajutata de imperiali si apoi de poloni, care, ocupand Moldova, au patruns si in Tara Romaneasca, a fost nevoit sa apeleze direct la ajutorul imparatului Rudolf II. Dar, dupa ce, impreuna cu generalul Basta, a infrant armata nobiliara la Goraslau (1601), a fost asasinat miseleste la Campia Turzii (9/19 aug. 1601).
Programul politic si militar al lui Mihai Viteazu a avut un rol covarsitor in transformarea constiintei unitatii de neam si de limba a poporului roman intr-o idee activa.

Intrarea in Alba-Iulia

"În timpul acesta se poate vedea ca n-am crutat nici cheltuieli, nici osteneala, nici sânge, nici însasi viata mea, ci am purtat razboiul asa de mult timp singur, cu sabia în mâna, fara sa am nici fortarete, nici castele, nici orase, nici cel putin o casa de piatra unde sa ma pot retrage... Nu am pregetat sa ma alatur cu puterile mele si cu cheltuieli uriase la crestinatate, nefiind cunoscut de nimeni si nici nu le-am facut silit de cineva, ci ca sa am si eu un loc si un nume în crestinatate am parasit toate celelalte prietenii ce le aveam."
(Mihai Viteazu despre el însusi)

"De la 1600 nici un român n-a mai putut gândi unirea fara uriasa lui personalitate, fara palosul sau securea lui ridicata spre cerul dreptatii, fara chipul lui de curata si desavârsita poezie tragica."
(Nicolae Iorga)

"...se spune ca Romanul (Mihai Viteazu - n.n.) este foarte tare si ca planurile lui cresc potrivit cu izbanzile"
(Henric al IV-lea, rege al Frantei, 1593-1616)

"... un barbat vestit si ales prin nastere, cat si prin statura lui mandra. De asemenea era vrednic de lauda cea mai mare prin virtutile cele mai alese, prin marea sa evlavie catre Dumnezeu, prin iubirea de tara, prin bunavointa fata de cei deopotriva cu el, in sfarsit fata de toti, prin dreptate, adevar, statornicie, marinimie si deprinderea altor virtuti de acest fel. Pe langa acestea, era drag tuturor celor buni pentru darurile inalte ale sufletului lui nobil cu adevarat, pornit chiar prin fire sa savarseasca ispravi grele, ca si prin cuvantul sau, care, de cate ori era nevoie si chiar fara pregatire dinainte, ii iesea din gura bland si intelept."
(Baltazar Walter Silezianul, "Scurta si adevarata descriere a faptelor savarsite de Io Mihai, Domnul Tarii Romanesti", aparuta la Gorlitz, 1599)

"Este un lucru demn de cea mai mare consideratie si de glorie eterna, intrucat ceea ce nu au putut realiza atat de multi imparati, regi si principi a izbutit un Mihai, cel mai neinsemnat si mai sarac dintre duci, anume sa invinga ostile marelui Sultan."
(Edward Barton, agent englez la Istanbul, 7 noiembrie 1595)

"Nu pot sa nu va comunic ca din zi in zi creste teama atat in pieptul cat si in sufletul fiecaruia din cauza marii valori pe care o demonstreaza in aceste parti ale Europei acest nou Alexandru (cel Mare), caruia ii spune Mihai Voievodu."
(Misionarul franciscan la Constantinopol Eustachio Fantena, 17 octombrie 1598)

Harta României în 1600

- 1558
S-a nascut Mihai Viteazul, fiu al lui Patrascu cel Bun (domnitor al Tarii Romanesti intre anii 1554-1557). Dupa unii istorici, s-a nascut in 1557.
- 1588
Ocupa in ierarhia administrativ-politica a tarii dregatoria de Ban Mic sau Banisor de Mehedinti.
- 1588 (sfarsitul anului)
Ocupa dregatoria de Mare Stolnic in domnia lui Mihnea Turcitul
- 1591
Mare Postelnic in domnia lui Stefan Surdul
- 1591
Zideste manastirea "Mihai Voda" din Bucuresti
- 1592
Ocupa dregatoria de Mare Aga, si chiar Ispravnic, in locul unchiului sau Iane, care locuia la Istanbul
- 1593
Mare Ban al Craiovei in timpul domniei lui Alexandru cel Rau
- 1593 (septembrie)
Este numit Domn al Tarii Romanesti de catre Poarta Otomana. Intrarea in Bucuresti si ocuparea tronului au avut loc pe 11 octombrie.
- 1594
Mihai Viteazul adera la "Liga Sfanta", ce reprezenta alianta puterilor crestine impotriva turcilor. A incheiat si un tratat de alianta cu Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, si cu Aron Voda (Tiranul), domnul Moldovei.
- 1594 (toamna) - 1595 (primavara)
Campania militara impotriva turcilor.
- 1594 (3 noiembrie)
Incepe actiunea de lichidare a creditorilor straini si a detasamentelor turcesti care-l supravegheau pe domn. 
Concomitent a inceput aceeasi actiune la Iasi, condusa de Aron Voda.
- 1594 (noiembrie - decembrie)
Restabilirea hotarului Tarii Romanesti pe Dunare. Ostile Tarii Romanesti au atacat Giurgiu, au distrus Cetatea de Floci, Harsova si Silistra.
- 1595 (ianuarie)
- 1 ianuarie - Au fost eliberate cetatile Harsova si Braila.
- 8 ianuarie - Au fost atacate localitatile de la sud de Dunare: Silistra, Macin, Sistov, Nicopole, Rahova.
- 10 ianuarie - Au fost infrante ostile otomane care asediasera Cetatea de Floci.
- 14-16 ianuarie - Luptele cu tatarii, care sunt infranti la Putinei si Stanesti. La Serpatesti sunt infrante ostile unite otomane si tataresti. Mihai Viteazul a trecut Dunarea, infrangand la Rusciuk ostirea pasalelor Hasan si Mustafa, care primisera ordin sa-l inscauneze pe tronul Tarii Romanesti pe Bogdan, fiul lui Iancu Voda.
- 1595 (ianuarie - martie)
Ostile Tarii Romanesti au atacat Silistra, Harsova, infrangand si garnizoana otomana condusa de Cara Caves din Cetatea Brailei. Au fost atacate cetatile Cervena, Turtucaia si Nicopole pentru a-i impiedica pe turci sa-l alunge pe Aron Tiranul de pe tronul Moldovei.
- 1595 (10/20 mai, Alba Iulia)
Reprezentantii lui Mihai Viteazul (boieri si prelati) si cei ai lui Sigismund Bathory incheie un tratat de alianta prin care Tara Romaneasca devine vasala Transilvaniei, iar Mihai Viteazul o va conduce in calitate de Locotenent Domnesc. Inclusiv principele Transilvaniei fagaduieste ajutor militar impotriva turcilor.
- 1595 (13/23 august)
Batalia de la Calugareni pe apa Neajlovului unde ostirea otomana, condusa de Sinan Pasa, a fost infranta si zdrobita de ostirea Romana.
- 1595 (6 octombrie)
Mihai Viteazul, cu ajutorul primit din partea lui Sigismund Bathory, al arhiducelui Maximilian, al domnului Moldovei, Stefan Razvan, si al marelui duce de Toscana, a silit ostirea otomana sa se retraga, eliberand Targovistea. La 12 octombrie a fost eliberat Bucurestiul, iar la 20 octombrie a fost eliberat Giurgiu. Hotarul Tarii Romanesti se stabileste pe Dunare, fiind eliberata si Braila.
- 1595
Polonii impun ca domn al Moldovei pe Ieremia Movila.
- 1596
Actiuni de lupta si armistitiu cu Imperiul Otoman. Oastea Tarii Romanesti a intreprins o serie de incursiuni in sudul Dunarii, ducand lupte cu turcii la Vidin, Plevna si Nicopole, la Turnu si la Babadag. A fost nimicita garnizoana turceasca din Cetatea Cladovei si recucerita Braila. Au fost infrante ostile tataresti ce au atacat Buzaul, Gheorghita si Bucurestiul.
- 1596 (9/19 decembrie)
Mihai Viteazul se intalneste cu Sigismund Bathory la Alba Iulia, propunandu-i acestuia o intelegere hotarata impotriva turcilor. Sigismund Bathory oscileaza intre sprijinul acordat Tarii Romanesti si incheierea pacii cu turcii.
- 1595 - 1597
Mihai Viteazul a ridicat la Alba-Iulia, in afara zidurilor cetatii, o noua catedrala si resedinta mitropolitana.
- 1597 (ianuarie)
Sultanul otoman a trimis steag de domnie lui Mihai Viteazul, recunoscand independenta Tarii Romanesti.
- 1597 (12 februarie)
Solii lui Mihai Viteazul solicita imparatului Rudolf al II-lea sa ia sub protectia sa Tara Romaneasca si sa li se asigure mijloace materiale pentru intretinerea unei armate.
- 1598 (30 mai / 9 iunie)
Tratatul de la Targoviste (Manastirea Dealu). Imparatul Rudolf al II-lea se angajeaza sa-i asigure lui Mihai Viteazul, lunar, plata a 5000 de soldati si la nevoie "tunuri, praf de pusca si alte instrumente de razboi, iar Mihai Viteazul sa se straduiasca sa indeparteze ostile otomane de Transilvania, Tara Romaneasca si din partile Ungariei. Imperiul recunoaste domnia lui Mihai si a urmasilor sai asupra intregii tari.
- 1598 (2/12 iunie, Targoviste)
Incheierea Tratatului de Pace cu Gazi Ghirai, hanul tatarilor.
- 1598 (septembrie)
Reluarea ostilitatilor cu Imperiul Otoman. Oastea Tarii Romanesti, organizata si condusa de Mihai Viteazul, a purtat o serie de lupte cu turcii in sudul Dunarii la Nicopole, Vidin, Rahova, Plevna. La 6 octombrie au continuat ostilitatile cu Imperiul Otoman, dupa infrangerea ostilor turcesti de la Oblucita (Isaccea).
- 1598 (16 octombrie)
Poarta otomana este nevoita sa incheie din nou pacea cu Mihai Viteazul, recunoscandu-l ca domn al Tarii Romanesti si pe fiul sau Nicolae Patrascu mostenitor al tronului.
- 1598
Cu ocazia atacului turco-tatar asupra Oradei, Mihai Viteazu, fidel aliantelor, trimite un ajutor de 1500 de osteni comandati de aga Lecca.
- 1599 (29 martie)
Sigismund Bathory, principele Transilvaniei, renunta la tron in favoarea varului sau, cardinalul Andrei Bathory. Noul principe era protejatul polonilor, care erau in relatii bune cu Poarta otomana.
- 1599 (16/26 iunie)
Mihai Viteazul incheie la Targoviste un tratat cu trimisii lui Andrei Bathory, acceptand sa fie inclus in pacea cu otomanii, pentru a castiga timpul necesar in vederea finalizarii pregatirilor pentru a neutraliza ostilitatile Portii.
- 1599 (august)
Mihai Viteazul primeste "Steagul de la Istanbul", semn al confirmarii domniei.
- 1599 (toamna)
Ieremia Movila, domnul Moldovei, ii cere lui Mihai Viteazul, printr-un trimis special, sa paraseasca Tara Romaneasca, al carei tron urma sa fie ocupat de Simion Movila, fratele acestuia, sustinut de Polonia si de boierii fugiti din Tara Romaneasca in Moldova. Andrei Bathory trimite si el soli la Mihai Viteazul, cerandu-i sa inceteze lupta impotriva turcilor si sa-i cedeze lui Tara Romaneasca.
- 1599 (18/28 octombrie)
Are loc batalia de la Selimbar. Mihai Viteazul obtine o victorie decisiva asupra cardinalului Andrei Bathory.
- 1599 (1 noiembrie)
Mihai Viteazul intra triumfal, cu un alai impresionant, in Alba Iulia, primind cheile cetatii aduse de episcopul Napragy.
- 1599
Dupa unirea Transilvaniei cu Tara Romaneasca, Mihai il numeste pe Ioan de Prislop mitropolit al romanilor din Transilvania, instalandu-l in manastirea ridicata in 1595-1597.
- 1599 (noiembrie)
Recunoasterea unirii de catre Poarta. Sultanul ii trimite lui Mihai Viteazul steag de domnie ca stapan al Transilvaniei si lui Nicolae Patrascu pentru Tara Romaneasca.
- 1600 (1/11 februarie, Pilsen)
Tratat de inchinare si credinta incheiat de Mihai Viteazul cu Rudolf al II-lea, imparat al Germaniei si rege al Poloniei si Ungariei. In schimbul recunoasterii suveranitatii sale, in calitate de rege al Ungariei, Rudolf al II-lea fagaduieste lui Mihai Viteazul ajutor si ocrotire, domnie ereditara in linie barbateasca.
- 1600 (8-9 mai)
Ostirea romana, condusa de voievod, infrange ostile lui Ieremia Movila si cele poloneze la Bacau.
- 1600 (27 mai)
Mihai Viteazul emite un hrisov din Iasi in care se intitula "Io Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Tarii Romanesti si al Ardealului si al Moldovei".
- 1600 (10 septembrie)
Batalia de la Miraslau. Mihai Viteazul a fost infrant de catre ostile lui Gh. Basta, unite cu cele unguresti.
- 1600 (octombrie)
Mihai Viteazul zdrobeste ostirea otomana care trecuse Dunarea in Oltenia.
- 1600 (octombrie)
In urma negocierilor cu Poarta, Mihai Viteazul obtine neutralitatea.
- 1600 (19-20 octombrie)
Mihai Viteazul pierde batalia de la Bucov (langa Ploiesti) cu ostile poloneze, conduse de Jan Zamoiski.
- 1601 (1 si 5 martie)
Mihai Viteazul s-a intalnit cu Rudolf al II-lea la Praga. Stabilesc o actiune conjugata impotriva lui Sigismund Bathory, care ocupa Transilvania.
- 1601 (3 august)
Batalia de la Guraslau. Ostirea lui Mihai Viteazu si cea a lui Gh. Basta il infrang pe Sigismund Bathory.
- 1601 (9/19 august)
Mihai Viteazul a fost ucis pe Campia Turzii din ordinul lui Gh. Basta.

Harta locului mormantului ipotetic al lui Mihai Viteazul

© Universitatea Craiova .eu
4 august 2001 - 14 ianuarie 2025